Siliciu – Siliciu Organic G5

Se știe deja că vitaminele și mineralele sunt elemente care susțin buna funcționare a organismului uman. Lipsa sau insuficiența pe termen lung a unei singure vitamine ne poate afecta sănătatea chiar în mod serios și, deși importanța lor este de necontestat, în lipsa mineralelor, vitaminele nu-și pot îndeplini rolul propriu-zis. Deși trupul nostru are capacitatea de a sintetiza anumite vitamine, acesta nu poate fabrica mineralele și este necesar că prezența lor în organism să fie asigurată printr-un aport extern fie din alimentele de calitate potrivite, fie din suplimente alimentare.

Siliciul este al doilea cel mai abundent element prezent pe Pământ, după oxigen și unul dintre elementele de bază în construirea corpului nostru. Efectele sale asupra organismului sunt aproape miraculoase, acest mineral fiind unul din cele mai eficiente remedii cunoscute pentru regenerare și întinerire și tocmai de aceea el mai este numit și mineralul frumuseții.

Ignorat multă vreme de către știință, el este adeseori deficitar în organismul nostru care nu are capacitatea de a asimila decât siliciul aflat în formă organica. Or, siliciul organic este tot mai greu de găsit în hrana chimizată și rafinată a omului modern. Aceasta și explică de ce afecțiuni cum ar fi hipertensiunea, ateroscleroza, osteoporoza, psoriazisul sau bolile autoimune sunt atât de răspândite în lumea contemporană: toate aceste maladii, precum și multe altele, sunt asociate cu un deficit al acestui oligoelement.

Toate țesuturile elastice care întră în compoziția oaselor, tendoanelor, ligamentelor, vaselor de sânge sunt constituite dintr-o adevărată matrice de siliciu de care sunt fixate apoi, celelalte elemente. Siliciul este necesar organismului pentru sinteza colagenului care este cea mai abundentă proteina din corp.

Cea mai alarmantă descoperire privitoare la rolul siliciului în organism este aceea că, pe măsură ce îmbătrânim, concentrația acestui oligoelement scade. La persoanele cu un stil de viață nesănătos, concentrația de siliciu din organism scade cu o viteza foarte mare, iar odată cu pierderea siliciului, organismul se degradează cu o viteza direct proporțională.

Cercetările arată că, la cei care au suferit un accident vascular, concentrația de siliciu din pereții vasului de sânge rupt este de 14 ori mai scăzută decât cea dintr-un vas de sânge sănătos. Concentrația de siliciu din țesutul muscular al unei persoane sedentare și îmbătrânite prematur este cu până la 30% mai scăzută decât cea a unei persoane active fizic. În osteoporoza, concentrația de calciu din oase scade cu doar 5-10%, în timp ce siliciul scade cu nu mai puțin de 50%!

Unul dintre cercetătorii care au studiat vreme de decenii rolul acestui oligoelement în procesele biologice spunea că siliciul este, în organismul uman, un soi de nisip în Clepsidra Vieții, iar pe măsură ce acest nisip se scurge, se scurg și forța, tinerețea și vitalitatea noastră. Vestea bună este că procesul e reversibil. Putem să ne recăpătăm tinerețea și energia vitală prin aport suplimentar de siliciu.

Oasele sunt formate din mai multe minerale precum magneziu, fosfor și calciu. Unele dintre ele au nevoie de prezența altor elemente pentru a se atașa de oase, în special de calciu.

Astfel, organismul poate absorbi calciu doar în prezența siliciului. Prin urmare este necesar să se asigure un aport suficient de siliciu prin dietă sau suplimente pentru mineralizarea corectă a oaselor și, după caz, pentru remineralizarea lor.

Prezența în cantitate suficientă a siliciului accelerează vindecarea fracturilor și a leziunilor osoase și s-a constata că dacă organismul se confruntă cu o deficiență de calciu, acesta transformă siliciul disponibil în calciu de înlocuire printr-un proces de transmutare.

Acest mineral ajută la lupta împotriva osteoartritei atunci când este combinat cu o dietă echilibrată. Siliciul este și un puternic antiinflamator. Mulți kinetoterapeuți îl folosesc pentru a reduce durerea cauzată de tendinită și contracturi. De asemenea, este foarte eficient în durerile articulare și pentru atenuarea simptomelor artritei mai ales asociat cu glucozamina și condroitina.

Colagenul este vital pentru țesutul conjunctiv, ligamente, cartilaje și pentru sănătatea articulațiilor, prin urmare siliciul, ca precurs al colagenului, este de asemenea important. Acest mineral conferă rezistență și elasticitate colagenului, în așa fel încât articulațiile devin mult mai flexibile și mai sănătoase.

Pielea este unul dintre cele mai eficiente organe de protecție ale noastre. Colagenul pe care îl conține este responsabil pentru elasticitatea și rezistența pielii. Țesuturile noastre conjunctive consumă carbohidrați, mucopolizaharide și elastină. Aceste componente permit pielii să rețină umiditatea și să mențină elasticitatea țesutului conjunctiv și ele au la bază cantitate mare de siliciu.

Siliciul furnizează nutrienți esențiali pentru sănătatea scalpului și a foliculilor de par, ajută la menținerea fermității și elasticității pielii și are un efect pozitiv asupra fragilității unghiilor. El accelerează procesul de vindecare la nivelul pielii și face posibilă în special creșterea nivelului de hidroxiprolină, un aminoacid esențial pentru procesul de vindecare al rănilor.

Deoarece siliciul fortifiaza vasele de sânge, acest mineral are capacitatea de a proteja sistemul cardiovascular. Exista unele dovezi conform cărora siliciul poate ajuta la compensarea calcificării plăcii arteriale.

De asemenea, poate juca un rol în transmisiile electrochimice ale sistemului nervos.

Deoarece Siliciul contribuie în mod semnificativ la menținerea pielii sănătoase și la integritatea țesuturilor digestive, putem spune că este vital pentru întărirea imunității organismului, întrucât pielea și sistemul digestiv sunt primele linii de apărare în fața agenților patogeni.

Mai mult de atât, siliciul este necesar pentru procesul de fabricare al antigenelor și anticorpilor. Pentru aceasta, permite conversia limfocitelor B în limfocite T jucând astfel un rol vital în funcționarea sistemului nostru imunitar.

Aluminiul este un element abundent în scoarța pământului, dar el nu există nicăieri în natură în formă pură. Problema o reprezintă aluminiul industrial care este din păcate omniprezent (sulfat, citrat, fosfat, hidroxid), este deosebit de toxic și aproape imposibil de evitat. El se regăsește în:
– apa potabilă unde este folosit sub forma sărurilor de aluminiu utilizate în procesele fizico-chimice de filtrare a apei care permit limpezirea ei;
– deodorante, antitranspirante;
– medicamente anti-reflux, pansamente gastrice, agenți de îngroșare;
– țigări – care conțin foarte mult aluminiu pentru accelerarea combustiei;
– vase și ustensile de gătit din aluminiu;
– conserve, cutii de suc/bere.
– alimente: aluminiul este utilizat ca agent de textură și colorant. Se găsește în multe prăjituri, brânzeturi, grăsimi răspândite, unele vinuri și băuturi și chiar în laptele praf de sugari. Aditivi alimentari pe bază de aluminiu: E173, E520, E521, E523, E541, E554, E555, E556, E559.

Unul din cele mai mari pericole ale prezenței aluminiului în corp și mai ales în creier îl reprezintă incidența bolii Alzheimer și a autismului: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4209859
Există deja numeroase studii realizate de diverși cercetători care dovedesc eficiența siliciului în formă organică de a elimina aluminiul din corp, inclusiv din creier.

Organismul uman este genetic programat să fie aprovizionat constant cu siliciu organic, într-o cantitate suficientă, doza necesară de siliciu organic crescând pe măsură ce înaintăm în vârstă. Privarea organismului de acest oligoelement duce, în timp, la apariția unor tulburări și afecțiuni extrem de diverse.

Primul simptom, atunci când siliciul este deficitar în organism, este incapacitatea organismului de a asimila calciul, fosforul și magneziul. Apoi, cea care are de suferit este pielea, care devine uscata, îmbătrânește prematur și își pierde elasticitatea, este afectată de boli cum ar fi psoriazisul, acneea, eczema alergică. Rând pe rând, părul, unghiile, oasele și articulațiile sunt slăbite și devin vulnerabile la boli, datorită lipsei de siliciu. În ultima instanță, apar bolile cardiovasculare și cele ale aparatului respirator (bronșită, astm). În schimb, atunci când este suplimentat siliciul din surse naturale, foarte multe afecțiuni se ameliorează și, nu în puține cazuri, chiar se vindecă.

Multă vreme anualele de medicină vorbeau aproape în exclusivitate despre efectele nocive ale siliciului care, inhalat sub formă de pulberi, produce temuta silicoză, o boală pulmonară cronica, specifică minerilor. Într-adevăr, siliciul simplu, din diversele straturi minerale de pe scoarța Pământului, poate fi extrem de dăunător atunci când este inspirat.

Pe cale internă, acesta, în cel mai bun caz, nu are nici un efect asupra sănătății. Doar siliciul organic, adică legat cu hidrogen și carbon, în cadrul unor procese naturale desfășurate în organismul unor bacterii sau plante, poate fi asimilat de către organismul uman, având efecte benefice.

Profesorul Norbert Duffaut, chimist şi inginer cercetător în cadrul Universităţii din Bordeaux, la CNRS (Centre Național de la Recherche Scientifique) este primul om de știință care în 1957 a sintetizat o moleculă de bioxid de siliciu care putea fi absorbită de organismul uman și astfel a început aventura siliciului organic G5 continuată ulterior de alți oameni de știință precum Prof. Dr. Christian Assoun și Loic Le Ribault.

Grupul Glycan (creat de Prof. Dr. Assoun – link- în 1996) a furnizat pentru o lungă perioadă de timp Siliciu Organic G5 către majoritatea laboratoarelor europene. Începând cu anul 2005 însă, Grupul Glycan a decis să vândă şi direct către public această formulă, precum și alte preparate pe bază de Siliciu Organic G5, inclusiv acidul ortosilicic, Silicea G5.

În prezent siliciul organic G5 este cunoscut că fiind cea mai asimilabilă formă de siliciu iar cel oferit de Glycan Group are o formulă unică și cu cea mai mare concentrație de ingrediente biodisponibile. Cel mai importante ingrediente sunt acidul ortosilic stabilizat cu citrat de colină și monometilsilanetriolul (MMST) care au o mare biodisponibilitate pentru organismul uman.